Primăria Frata județul Cluj

Social

CONTEXTUL SOCIAL
Forta de munca
Cresterea economica recenta, concentrata in mare parte in sectoarele urbane, non-agricole ale economiei, atrage populatia activa in zonele urbane. Migrarea in exterior a populatiei rurale tinere, alaturi de imbatranirea populatiei rurale, conduce la un declin al fortei de munca disponibile din spatiul rural.
Populatia rurala activa a scazut cu aproape 7% in perioada 2002- 2005, ajungand la circa 4,5 milioane, in timp ce populatia activa urbana a crescut cu 3%. In cifre absolute, rata de ocupare a urmat indeaproape aceasta tendinta, aproximativ 4,2 milioane de persoane avand locuri de munca in zona rurala.
Rata de ocupare a populatiei din mediul rural, raportata la totalul populatiei active rurale, cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani a scazut cu 6,8%, in perioada 1998 - 2005, atingand procentul de 61,6% in anul 2005. Ratele de participare si ocupare crescute din zonele rurale mascheaza somajul ascuns. Rata de participare din zonele rurale depaseste cu 5-10% nivelul din zonele urbane in perioada 2002-2005, desi se inscrie pe o curba descendenta. Convergenta dintre ratele de participare rurala si urbana a fost o consecinta a imbatranirii constante a populatiei rurale si a atractivitatii crescute a pietei muncii din spatiul urban. Rata de ocupare din zona rurala depaseste si ea, cu un procent semnificativ, pe cea din zona urbana, rezultatul fiind o rata a somajului rural mult mai scazuta (5,2%) decat cel urban (8,8%).
Numarul actual al somerilor din spatiul rural este 232.000, ceea ce reprezinta 33% din numarul total de someri din Romania. In loc sa reflecte existenta unor ocazii de angajare mai bune, rata de ocupare ridicata din zona rurala indica o ocupare insuficienta – persistenta – a fortei de munca din aceasta zona. Majoritatea locuitorilor din spatiul rural lucreaza pe cont propriu, in special in agricultura, unde productivitatea si veniturile medii continua sa ramana scazute, asa cum le indica ponderea ridicata a ocuparii (32,2%) fata de contributia acestui sector la PIB (14%).
In profil regional, tendintele privind gradul de ocupare a populatiei din totalul populatiei active, se reflecta diferit, in functie de specificitatea socio-economica zonala si de transformarile complexe ce au avut loc in cadrul economiei nationale, ca urmare a procesului de restructurare.
Din pacate economia de piata si-a pus amprenta clar asupra caracteristicilor pietei muncii in comuna FRATA, determinand modificari semnificative de volum si structura a principalilor indicatori ai fortei de munca.
Profilul economic dominant al comunei FRrata este agricol, fapt ilustrat semnificativ de numarul foarte mic al agentilor economici de pe raza comunei. In majoritate absoluta agentii economici din comuna au ca obiect principal de activitate comertul sau prestarile de servicii. In comuna functioneaza: o croitorie cu 20 de angajati, mai multe magazine alimentare respectiv o ferma specializata in cresterea bovinelor.
Precum in majoritatea localitatilor rurale din Romania si in comuna Frata se practica intensiv agricultura de subzistenta, lucru care afecteaza negativ randamentul si productivitatea suprafetelor agricole. Suprafetele de teren arabil se preteaza culturilor cerealiere si celor de cartof. Se cresc: bovine,ovine, porcine, cabaline, pasari. Toate aceste acitivitati agricole se desfasoara in cadrul a doua sectoare: privat si individual. 
La nivel national situatia structurii populatiei active, pe grupe de varsta si regiuni de dezvoltare prezinta aspecte importante din punctul de vedere al potentialului fortei de munca in rural, si anume: 
- Nivelul maxim al populatiei active este reprezentat de categoria de varsta cuprinsa intre 35-49 de ani, aspect valabil pentru toate regiunile de dezvoltare, cu exceptia municipiului Bucuresti; urmat de grupa 25-34 de ani, cu valori foarte apropiate de grupa 35-49 de ani; 
- Grupa 50-64 ani prezinta un nivel comparabil cu cel al primelor doua grupe, insa, in unele situatii, diferentele sunt semnificative; 
- Grupele 15-24 ani si peste 65 de ani ocupa ultimele pozitii.
Exista anumite diferente intre regiunile de dezvoltare in cadrul aceleiasi grupe de varsta; acestea sunt mai evidente in cazul grupelor marginale, de 15-24 ani si peste 65 de ani si mai mici pentru celelalte grupe de varsta.
Astfel, la nivel national, dupa statutul profesional, populatia este reprezentata de 37.000 femei-patron fata de 117.000 barbati-patron. In ceea ce priveste lucratorii pe cont propriu, s-a inregistrat un numar de 521.000 femei, comparativ cu 1.274.000 barbati precum si un numar de 878.000 femei cu statut de lucrator familial neremunerat, fata de 389.000 barbati, fapt ce conduce la concluzia ca prezenta femeilor in toate aceste activitati este mult mai redusa comparativ cu participarea barbatilor.
De asemenea, tinerii din mediul rural, cu varste cuprinse intre 15-34 ani sunt reprezentati dupa statutul profesional, astfel: patroni 23,3% din totalul de 33.000, lucratori pe cont propriu, 21% din totalul de 1.553.000 si 46% lucratori familiali neremunerati din 1.198, statistica ce arata ca segmentul tinerilor este slab reprezentat in mediul de afaceri.
Populatia
Comuna Frata are populatie de 4343 de locuitori, o suprafata totala de 73 de km. patrati, iar densitatea populatiei este de 59,5 locuitori/ kilometru patrat.Locuitorii comunei detin 1506 cladiri organizate, din care 1496 de gospodarii. Structura pe varste a populatiei este urmatoarea: 
- copii (0 -14 ani): 820; 
- tineri (15- 25 ani): 650; 
- adulti (25 – 60 ani): 1825; 
- varstnici (peste 60 de ani):1048. 
In anul 2007 structura economica a populatiei comunei FRATA a fost: 
- pensionari: 1996; 
- salariati: 701; 
- persoane ocupate in agricultura: 1049; 
- someri: 140; 
- elevi: 332; 
- navetisti: 125.

Populatia activa a fost de 2015 persoane, iar rata somajului – 6,9 % situadu-se peste media nationala ( 4,1 % Decembrie 2007 ).
Luand in considerare nivelul ratei somajului masurile ce se vor intreprinde in domeniul politicii de ocupare a fortei de munca vor urmari, in principal: 
- cresterea gradului de ocupare a fortei de munca 
- masuri de sprijinire a somerilor; 
- reconversia profesionala a unor categorii de someri; 
- organizarea de actiuni de consiliere in cariere si reorientare profesionala pentru persoanele cu varsta 18-40 de ani 
- cresterea mobilitatii, flexibilitatii si adaptabilitatii fortei de munca prin programe de formare continua; 
- garantarea sanselor egale prin transparenta ofertelor de locuri de munca

Sanatatea
Reformele din domeniul sanitar au produs modificari in structura organizatorica a acestui sistem si la nivelul comunei FRATA, dispensarele medicale, care au asigurat asistenta primara, transformandu-se in cabinete medicale individuale, unde isi desfasoara activitatea medicii de familie.
La sfarsitul anului 2007, reteaua publica de ocrotire a sanatatii a comunei cuprindea : 
- 2 cabinete medicale individuale situate in localitatea Frata cu 2 medici de familie; 
- 1 cabinet de stomatologie in localitatea Frata cu 1 medic stomatolog; 
- 1 centru de permananta cu 5 medici; 
- 1 farmacie cu 1 farmacist.

In vederea imbunatatirii starii de sanatate a populatiei din comuna se impun anumite cerinte in domeniile de : 
- planificare familiala moderna 
- descurajare a avorturilor 
- protectia familiei 
- protectia femeilor gravide 
-actiuni de eductie pentru sanatate din partea medicilor din cabinetele medicale individuale, centrul de permanenta, cabinetul stomatologic si a farmaciei

Ordine publica si protectie civila
a) Asigurarea ordinii si linistii publice

La nivelul comunei FRATA, ordinea si linistea publica sunt asigurate prin activitatile desfasurate de Postul local de Politie FRATA . Cei 3 lucratori ai postului de politie solutioneaza petitii, sesizari ale cetatenilor comunei si aplica acolo unde este cazul, contraventii.
Pe linie de prevenire, agentii de politie intreprind permanent controale. De asemenea supravegherea circulatiei rutiere este asigurata de Postul local de Politie care este dotat cu un autoturism ce asigura patrularea pe raza comunei.
Un alt compartiment care se ocupa de asigurarea ordinii si linistii publice este format din 4 agenti ai Politiei Comunitare, care actioneaza atit pe timp de zi cit si pe timp de noapte in conformitate cu „ Planul de ordine, liniste publica si paza al comunei Frata”
b) Protectia civila

Protectia civila este asigurata prin Serviciul Public Voluntar pentru Situatii de Urgenta al comunei FRATA, iar in cadrul acestui serviciu isi desfasoara activitatea si o persoana retribuita , cu urmatoarele atributii: 
- desfasurarea de actiuni de informare si instruire privind cunoasterea regulilor si masurilor de aparare impotriva dezastrelor; 
- verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si masurilor care privesc apararea impotriva dezastrelor; 
- actiuni de interventie pentru inlaturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea primului ajutor si protectia persoanelor si a bunurilor afectate de dezastre; 
- acordarea de ajutor, in conditiile legii, persoanelor a caror viata este pusa in pericol in caz de inundatii, alunecari de teren, accidente, explozii precum si in caz de dezastre.
Serviciul public voluntar pentru situatii de urgenta al comunei FRATA are acces permanent la unele dotari insa acestea trebuie imbunatatite si aduse la standarde comunitare.
Dotarile serviciului la finalul anului 2007 sunt: Motopompa portabila OHV 2 bucati,Furtun absorbtie Tip C 12, Furtun absorbtie Tip B 12, Teava refulare Tip C 1, Teava refulare Tip B 2, Sirena antiaeriana electrica 1, Pichet incendiu dotat, Stingator cu dioxid de carbon 11 bucati.

La nivelul comunei sunt intocmite si aprobate: 
- Planul de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale; 
- Planul de evacuare al comunei FRATA in situatii de urgente civile generate de dezastre;
Asistenta sociala
Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.
Pe plan local in domeniul asistentei sociale sunt bune, urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei FRATA, fara a se depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Numai in situatii deosebite, cazurile sunt preluate de catre alte institutii abilitate . In cursul anului 2007 situatia s-a prezentat dupa cum urmeaza: 
- dosare cuprinzand ajutorul social in plata: 51; 
- alocatii complementare: 340; 
- alocatii mono- parentale: 85; 
- asistenti personali: 26.
De asemenea se acorda ajutoare de urgenta atunci cand acestea sunt solicitate si exista baza legala pentru acestea. In alta ordine de idei Primaria FRATA se preocupa ca , prin atragerea de sponsorizari si din alte surse legal constituite, sa ofere un sprijin material familiilor aflate in dificultate, in special cu ocazia Sarbatorilor Religioase.
Invatamant
Capitalul uman prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Dezvoltarea rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si calificarii. Desi imbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este un element important in dezvoltarea socio-economica a mediului rural, formarea profesionala reprezinta „motorul”, pentru o buna dezvoltare.
Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar in ceea ce priveste infrastructura scolara exista discrepante evidente. Desi se poate spune ca numarul de scoli din mediul rural, depaseste necesitatile populatiei, calitatea educatiei este redusa, pe de o parte din cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire/experienta al profesorilor.
Cele mai multe dintre scoli au nevoie de renovari, mobilier, utilitati de baza si material didactic. Infrastructura si facilitatile aferente educatiei profesionale si educatiei primare constituie instrumente importante pentru conversia fortei de munca agricole in forta de munca non-agricola.
Structurile de invatamant profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia profesionala a lucratorilor agricoli, deoarece majoritatea agricultorilor au doar cunostinte elementare de mecanica sau din alte domenii tehnice. Nivelul scazut de instruire se reflecta in calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.
Institutiile de invatamant din spatiul rural, reprezentate de gradinite, unitati primare si gimnaziale sunt slab dotate in ceea ce priveste materialul tehnic si didactic. Tehnologia IT si echipamentele hardware si software sunt rar intalnite in cadrul scolilor din spatiul rural in timp ce echipamentul necesar formarii profesionale sau pentru ucenici este invechit sau lipseste. O problema suplimentara o constituie dificultatea de a atrage personal calificat in zonele rurale.
In comuna Frata functioneaza urmatoarele scoli si gradinite:

- Scoala cu clasele I-VIII Frata; 
- Scoala cu clasele I-VIII Soporu de Campie; 
- Scoala cu clasele I-IV Berchiesu; 
- Gradinita din Frata; 
- Gradinita din Soporu de Campi; 
- Gradinita din Berchiesu.
La inceputul anului de invatamant 2007/2008, 105 copii erau inscrisi la gradinite, numarul copiilor inscrisi la scoli fiind de 325.
Baza materiala a sistemului institutional in care se desfasoara activitatea de educatie si invatamanat dispune de: 
- sali de clasa: 28 din care utilizate- 22 
- cabinete scolare: 0 
- laboratoare : 2 
- sali de sport :1 
- sali de gimnastica: 0 
- biblioteci:1 
- sali de informatica: 1Cultura
O componenta importanta a vietii satului este cultura, domeniu care poate contribui in mod specific la cresterea gradului de atractivitate a satului pentru populatia tanara.
Mijloacele prin care se transmite cultura in mediul rural sunt: caminele si alte asezaminte culturale, bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea si internetul.
In ultimii 10-15 ani s-a putut constata o continua degradare a mediului cultural al Romaniei pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atat din partea bugetului public, cat si din partea finantatorilor privati.
Aceasta situatie a capatat aspecte alarmante in multe zone rurale, unde majoritatea caminelor culturale (cca. 97%) beneficiaza de un sediu propriu, dotarea fiind nesatisfacatoare ( pentru cca. 80%) sau si-au incetat activitatea si servesc altor destinatii.
Situatia bibliotecilor este caracterizata si ea de o tendinta descendenta, mai mult sau mai putin asemanatoare cu a altor domenii din viata culturala a satelor, si cu toate ca in anul 2005 se inregistra un numar de 8.239 de biblioteci, doar o mica parte desfasura activitati specifice.
In domeniul cultural, comuna FRATA are o situatie buna existand o efervescenta in acest domeniu in special in ceea ce priveste conservarea folclorului si traditiilor autentice. Oamenii din aceasta comuna si-au creat o bogata viata spirituala. Fiecare moment din viata omului isi gaseste reflectare deosebit de bogata pe plan spiritual.
Frata a avut inca din 1953 formatie artistica care a participat la intrecerile artistice din zona. In anul 1958, Frata avea echipa artistica a tineretului maghiar din localitate care organiza serbari cu programe urmate de dansuri.
Frata a dat rapsozi de seama care au adus faima cantecului popular romanesc peste ani, nu numai in tara, ci si pe toate meridianele pamantului. Dintre acestia ii amintim pe: Vasile Soporan, fratii Ploscaru, Traian Rusu, Iosif Rusu precum si vestitul taraf a lui Sandor Ciurcui din Soporu de Campie.
In localitate numeroase formatii isi desfasoara si astazi activitatea artistica cu acelasi spirit creativ ca si altadata : 
- Formatia instumentala a lui Ciurcui Romulus, zis Nonu; 
- Formatia instrumentala a lui Covaci Crol, zis Gaciu; 
- Formatia instrumentala a lui Vasile Pop din Frata.
Cele mai importante formatii de dansuri existente in comuna Frata sunt: 
- Formatia de dansuri traditionale condusa de Vasile Soporan, in a carei componenta intra dansatori din satul Frata si satul Soporu de Campie. 
- Formatia de dansuri traditionale din Frata, reinfiintata in anul 2000 
- Elevii de la Scoala cu clasele I-VIII Frata au si ei o formatie de dansuri populare denumita “Frateanca”.
Alaturi de dansuri si de cantec, sculpura in lemn reprezinta una dintre cele mai importante preocupari artistice ale locuitorilor comunei Frata.
De asemenea este de mentionat ca in comuna FRATA functioneaza biblioteca publica IOAN PLOSCARU.
Comuna dispune de 4 camine culturale, dupa cum urmeaza: Caminul Cultural Frata, Caminul Cultural Berchiesu, Caminul Cultural Soporu de Campie si Caminul Cultural Poiana Fratii. Toate aceste camine culturale necesita renovari si dotari adecvate.
Evenimente deosebite care au loc in comuna:

- Intalnire cu fiii satului, din 5 in 5 ani; 
- Hora satului, anual; 
- Targul traditional de la Berchiesu pe data de 29 iunie, anual.
Turism si agrement
Turismul rural si agro-turismul (specific legate de activitatile din ferma) sunt activitati generatoare de venituri alternative, ceea ce ofera posibilitati de dezvoltare a spatiului rural, datorita peisajelor unice, ariilor semi-naturale vaste, ospitalitatii inascute a locuitorilor din mediul rural. 
Conservarea traditiilor, culturii, a specialitatilor culinare si a bauturilor precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potential pentru dezvoltarea acestui sector.
Comuna FRATA detine in acest domeniu un bun potential natural, insa insuficient valorificat. Principalele obiective turistice sunt: 
- Biserica din lemn “Pogorarea Sfantului Duh” din Frata; 
- Biserica din lemn “Sfintii Arhangheli” din Berchiesu 
- Manastirea “Sfanta Treime” Soporu de Campie
Atat Frata cat si Berchiesu au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Biserica a fost aliat al vechii populatii si se cunosc date vechi in care se pomeneste despre biserica. In comuna Frata se afla doua bisericute de lemn, cu turnuri inalte si ascutite ca sagetile. Una dintre ele se afla in localitatea Berchiesu. 
Biserica actuala din localitatea Frata a fost construita in anul 1842, dar din cauza evenimentelor din 1848, nu a fost terminata decat in 1860.
Printre obiectele demne de amintit se numara si un clopot din 1635, mentionat in protocolul vizitei canonice din 1740.
La inceputul anului 2008 in comuna Frata nu exista nici un loc de cazare sau campare si totodata nu exista un centru de informare turistica.